Poveste…

Haideti sa va spun o povestioara, una cu usite… De fapt e mai mult un exercitiu de imaginatie :)

Imaginati-va ca mergeti, si mergeti si mergeti fara nicio tinta, fara a vedea ceva interesant in cale. Asta pana cand dati peste o usa larg deschisa, ce va capteaza intreaga atentie.  De mentionat ca nu se vede ceea ce e in spatele usii, dar auzi numai niste sunete care iti incanta auzul si care iti fac  inima sa-ti tresare, si parfumul….Doamne, parfumul acela trezeste in tine sentimente necunoscute.  Stai si analizezi, cu ratiunea ta ce nu poate fi tulburata de nimeni. Ba te apropii, ba te departezi. Dar nu, nu poti rezista tentatiei… totul este mult prea ispititor. Asa ca te indrepti, cu o hotarare amestecata cu timiditate spre usa. Acum ori niciodata! Faci o prostie… usa se  inchide. Tocmai cand aveai cea mai mare nevoie de a scapa din lumea asta de rahat,  indiferent ce iti oferea lumea din spatele usii. Toti se uita la tine…fie cu dispret, fie cu admniratie: „Ce ai pierdut…cine stie daca vei mai avea alta ocazie…” ; „Bravo…asa te vreau…echlibrata, cu capul pe umeri, ca intotdeauna. Ce s-a intamplat cu tine in ultima vreme? Erai diferita, acum ai revenit la normal” Insa te simteai bine diferita, te simteai tu insesi, doar tu si usa aia…

Timpul a trecut, insa tu tot acolo ai ramas. Insa nu se intampla nimic, nicio soapta, nicio miscare. Dar tu speri in continuare. Deodata auzi ceva. Iti lipesti urechea de lemnul rece pentru a deslusi mai bine. Auzi numele tau. Deci nu te-a uitat… Dar stai, nu pleca… Te lasa asa, fara nimic, din nou. Doar o iluzie. Urli, dai cu pumnii si picioarele in usa, poate-poate te aude si iti da drumul. Plangi, zbieri, suferi. Nimic nou. „Imi pare rau… nu esti tu… nu acum…”. Si s-a terminat.

Pleci. Uiti totul. Ce dracu’ ai vazut tu la usa asta? Cu ce e ea mai speciala ca altele? Iti vezi de drumul tau. Dai peste alte usi, desi nici una nu era ca prima. Iti repugnezi orice sentiment de genul. Totul a fost dat uitarii. Usa aia nu a fost niciodata deschisa pentru tine. Te conformezi ideii. Asta e. Life goes on!:)

Deodata, dupa multa vreme, dupa ce totul s-a uitat, dai din nou peste usa asta. Inchisa. Ca atunci cand ai lasat-o. Treci pe langa ea. Ce ti se poate intampla? Se intredeschide. Acea voce si acel parfum starnesc iar frenezia din tine. Acum parca mai puternic ca niciodata.  Ai o revelatie. Usa s-a deschis pentru tine. Acum te vrea. Are nevoie de tine. Ce faci, intri sau pleci mai departe?

O prietena mi-a zis ca ar intra, orice ar fi. Mie mi-e frica de necunoscutul de dupa usa. Acelasi necunoscut care ma provoaca si ma ispiteste. Nu pot zice nici da, nici nu. Urasc griul. Dar daca nu intru, voi regreta, stiu asta. Ce sa fac?

Sunt ciudata, mi s-a zis de n ori acest lucru. Stiu, si sunt mandra ca sunt ciudata in felul meu, ca nu sunt ca ceilalti. Nici tu nu esti ca ceilalti. Si tu esti ciudat. Te-am prins!!! Si nu-ti mai dau drumul…

 

de Vis

Explore posts in the same categories: selectate din praf