Eu cu cine ma marit ?

Copii trebuie, copii fac . De cate ori nu ai auzit aceste vorbe de la parinti,bunici, unchi care te rasfatau peste limita ? La care noi , prostutii , ne bosumflam si ne imaginam cat e de bine si frumos sa fii mare – fara sa stim , ca ,de fapt,  a fi copil e cel mai minunat lucru.

Zambete , rasete , plasete , bataite , poezii , masinute si papusi . Parca toate ne-au facut copilaria mai frumoasa , nu ?

Cine nu isi aminteste de mereu aceleasi discursuri : “Stai sa ajungem noi acasa , sa vezi tu ce patesti ! “ sau “ Daca nu esti cuminte , am sa plec in lume . – Si ma iei si pe mine cu tine ? – Ma mai gandesc. “ Si aici alte lacrimi ..

Ooo .. dar cel mai mult ma speriam de babute. Mai ales cand se apropiau de mine si-mi spuneau : “Cine e fetita asta obraznica ? Ia s-o bage baba-n sac ! “.. Aoleu .. incepeam sa tip de ziceai ca ma taie cineva.

Cand eram mica de tot , era un chin pentru ai mei sa mearga cu mine la cumparaturi .Ma puneam pe jos si incepeam sa tip – daca nu imi cumparau ce vroiam. Eram o pofticioasa ! Ma mir ca nu m-am facut cat un balon.

 

Apoi , ascunzatoarea mea preferata era in dulap.Iubeam dulapul acela ! Cand inchideam usa , lumea se facea mica, mica ; eram doar eu si un ursulet , de care nu ma desparteam niciodata. El nu avea nume ; era doar “ursuletul’ – vechi , saracul , un cadou de-al tatei de la o prietena din liceu.  As fi ramas inchisa in dulap , toata ziua .Era locul meu magic .

Atat de magic , incat intr-o zi am adormit acolo. Eram cu unchiul meu acasa – bineinteles , el nu era la curent cu “ preferintele” mele. Va imaginati ingrijorarea – “A disparut copilul . Unde e Andreea ? “ . Toata familia alertata . Copilul dormea atat de frumos ; visa la printese , castele , rochite – ca orice fetita care se respecta.

 

O alta problema , care mi-a bantuit copilaria , era vesnica intrebare : “ Eu cu cine ma marit ? “  – cu care mi-am terorizat parintii. Nu era o joaca , era chiar foarte serioasa treaba . Ma intelegeam foarte bine cu baietelul vecinilor de la 1. Asta pana cand , timid , mi-a pus marea intrebare ( care , intre noi fie vorba , m-a cam pus in incurcatura ) . De atunci , principale mea problema era : “Mami , sa ma marit cu Suiu ? “ ( numele lui era de fapt Marian , insa nu stiu de ce ii spuneam asa ). De cand ne-am mutat , nu l-am mai revazut .Ma intreb .. oare ce-mi mai face “barbatul” ? J) Oare ma mai tine minte ? – prima lui iubire ..

 

Ahh ..copilarie ; mirosi a naftalina.

Sugativa bea cerneala – hartia va fabrica niste pete.

Vreau sa fiu o girafa.

Soseste pipi .

Hai sa fim din nou copii. De ce nu vrei ? Hai sa papam pufarini. Hai sa ne imbatam de culori . Hai sa coloram lumea asta .. impreuna. Hai sa ne jucam. Ce spui ? Esti prea ocupat azi? Spune-mi ceva dulce.

Sau esti amar ?

Explore posts in the same categories: lucruri simple